Expeditorul este tocmai copilul tău, pentru că facând o analiză mai vastă am aflat că toţi muritorii ţi se adresează spunându-ţi tată...
Adrisantului necunoscut pe nume ''Dumnezeu''.
Dar ştim amândoi că eu nu mai cred în tine şi viceversa, şi ştim foarte bine că afară nu mai miroase a vara trecută ,e imposibil să nu îţi aminteşti acea vară, atunci când ţi-ai lăsat copilul să moară sub privirile tale...a fost prima şi ultima oară când ţi-am urlat plângând că nu mă voi mai lăsa atinsă de ei!Şi ştii ce am primit în schimb? Am primit drept răspuns nişte ochi goi şi plini de nepăsare îndreptaţi spre mine şi mi-a luat mult timp să înţeleg că atunci a fost cruciala clipă în care ai decis să îţi alungi un înger din rai, pentru faptul că nu a ştiut cum să iubească! Întâi trebuia să îţi iubeşti TU îngerii ca pe urmă să-i înveţi şi pe Ei să iubească...
Mulţi îngeri izgoniţi au plâns în faţa pragului uşii tale...Inima ta e un Mare, mare, mare, puţin!...
15 comentarii:
Buna, Sandra ! Multumesc ca nu m-ai uitat... desi, as fi vrut sa iti pot raspunde cu 'foarte bine'... incerc sa ma autosugestionez si sa ies dintr-o stare proasta in care ma aflu de ceva timp, insa nu prea pot spune ca si reusesc... imi cer scuze ca nu ti-am mai scris de mult, am citit, am vazut ca nici starile tale nu erau tocmai roz si nu am avut cuvintele la mine sa te pot mangaia in vreun fel... din pacate, vibratiile noastre au nevoie de un magnet sa isi schimbe polaritatea... altfel, >:D<
Cidat... A inceput undeva, intr-o stare psiohotica a atingerilor, apoi a ajuns o critica a iubirii divine, una bine pusa, si frumos conturata. Un stil fain.. O tema de genu am facut eu la filosofie in liceu, "Bunavointa sau cruditate" de atacam,prin tot felu de intrebari ideea de dumnezeu...
Astept sa-mi spui ce parere ai despre film.
I hope you`ll like it.
Hugs.
am citit si m-a facut sa ma gandesc la deja-vuuri.. si-mi place:d
Poftim, Sandra.
http://solongsoho.wordpress.com/2010/05/26/primul-meu-premiu/
Cu multă plăcere. Îţi mulţumesc şi eu pentru susţinere şi stiloul care îmi poartă noroc:D Îmi pare rău că o să ţi-l dau înapoi.
Vrei să vii mâine după BAC la mine să ne uităm la un film? Horror, cum îţi place ţie.
Imi place indeosebi ultima postare, la fel ca si blogul de fel.
Felicitari, Sandra!
m-a captivat aceasta postare. imi sugereaza o imbinare subtila intre divin si umanitate. iubirea platonica, atasamentul uman dar si un ideal greu de atins. poate am citit printre randuri mai mult, dar in orice caz e totul sublim.
cum mai esti Sandra?
Buna,
am dat de blogul tau si e placut sa-l citesti..
daca esti interesata de un link exchange, astept o reactie din partea ta la adresa schimbeschigabriela@gmail.com
voi reveni,
multumesc!
Misto!
Dar n-am inteles:
E regret, speranta sau zbatere in gol
Buun motto-ul.
Dezvolta:))
Aceiaşi gară total diferită.
Da!Exact! Şi cel mai important, fără de el!
Urăşte gara la fel cum îl urăsc eu pe el.
Păcat că nu ştiu să.
Cine ştie? Poate că dacă ea preferă gara într-o zi urâtă şi el va fi acolo cu ea. Şi dacă urăşti înseamnă că iubeşti. Ţi-am mai zis şi nu o să îmi schimb concepţia:D
cadou. postarea de pe blogul meu din 2 iulie
Trimiteți un comentariu