sâmbătă, 2 ianuarie 2010

zgomot tăcut.


Nu te linişteşte liniştea?
Nu! Eu vreau zgomot şi alintări urbane.
Vreau să mă pierd în zgomotul din voi. Nu în liniştea din el. sau...
Mă liniştea liniştea ta, însă unde-mi eşti?Ai plecat spre alte eternităţi.
Sunt un zgomot haotic.
       Ne-am divizat. Există lumi cu linişte şi lumi cu zgomot.
       Nu ne asemănăm deloc.Şi totuşi...uneori vreau să fiu zgomotul liniştii tale.

Cer prea mult?

6 comentarii:

a.m spunea...

scrii frumos :x

Anonim spunea...

"Zgomot" e cuvantul meu preferat in limba romana :)
Ai abordat frumos conceptia linistii si a zgomotului.

Anonim spunea...

Si mie imi plac pozele cu ursuletul ala, exprima o copilarie neterminata, o copilarie plina de noroi, asa cum i-am si zis.
daca mai ai chef de uitat la poze, te poti uita la cel putin inca 70-80 de fotografii de genul ala la: www.photoblog.com/Cipri
In stanga sus sub "Cipri" dai sa vezi postul anterior.

Ma bucur ca ti-au placut. :)

Alla spunea...

La multi Ani!!
>:D<
uhh..dea..au cateva melodii care chiar imi place :D
=x=x=x=x=

Alla spunea...

chiar imi plac*****
:]]:]]
ahhh..

DAN spunea...

e ciudat cand ajungi sa te linisteasca nelinistea altora..