-Haide omule, e târziu, doar ştii cum sunt, veşnic obosită, şi în plus nu îmi place când eşti atât
de agitat, haide, du-te spre casa ta şi culcă-te,poate mâine ne-om
vedea cu alţi ochi, ne-om iubi cu alte suflete...zic.
-Ironică ca de obicei,spune el, te anunţ cu un mic mare dor că nu am cheia de
la casă, e mult prea departe toată apropierea asta ce duce spre ceva de
care zi şi noapte îmi amintesc,trec greu peste asta,am renunţat la
fumat şi la toate viciile doar ca să am iar un loc în casă, locul ăla care obşinuia să fie doar al meu.
-Despre ce vorbeşti?Ce casă, ce loc, ce aberaţii-s ăstea? Am spus şi repet, mi-e somn iar eu una, am să plec.
-Iar el pe un devastat îmi raspunde: Casa mea obişnuia să fie sufletul tău...şi tu te mai întrebi de ce sunt un biet cerşetor, dar îţi spun, bat doar la casa ta de când mă ştiu!
- Omule, eşti mare!, dar nu te merit...
Vreau sa uit discutia asta, vreau...
19 comentarii:
se uita usor patorul gratuit...
Oare?...
" - Omule, eşti mare!, dar nu te merit..."
Se spune ca un poet adevarat nu face cuvinte, ci cuvantul!
Pentru ca insusi cuvantul e creatia, iar Dumnezeu e cuvantul.
Silogismul asta e Dumnezeu in creatie.
E ca sicum am sters tot textul tau si a ramas acea apoftegma de mai sus - creatia!
Dumnezeu s-a format pe rand din cuvant in cuvinte, dar s-a pierdut intre ele.
Daca eliminam cuvintele il gasim pe Dumnezeu, ajunsi la cuvant!
Te iubesc asa cum iubesc ce-i in mine regasit din creatie.
Fii bine copila frumoasa, pentru ca unde e frumosul e puterea din noi.
Celestine
imi place mult si mereu ma surprinzi:)
pe el sau discutia?
am vrut sa scriu "patosul" :)
Am înţeles din prima Kaos...dar oare chiar se uită?
:)Se pare că eu uit mai greu...
ok iti trimit. lasa-mi un mail sau ceva
patosul se uita... pentru ca 90% din timp suntem ocupati, cinici, responsabili, etc....
la un moment dat iar ne vine, jucam nebunia asta, apoi back to real life...
am grija de aripile tale.
asa cum ele imi mangaie genele cu pudra lor de fluture...
așa spune price femeie...
nu te merit.
Pe blog intri da pe mess sa nu intri =|
Ioana.
Alooooha:*.Ai niste premii pe blogul meu.
placebo e tot ce vroiam:X
te ador!
tu vei pleca, dar el va continua să bată, aşteptând să-i deschizi, să-l laşi acolo unde îl chemai tu mereu, dar unde azi nu mai are loc.
erasing is the key. hugs
nu ti-am trimis poza aia. am uitat
dar de ce sa uiti? orice farama de amintire, oricat de groaznica, nu se uita... se trece in subcontient si se manifesta prin reactii invatate ca intr-o lectie predata prost. e mai bine sa fii constienta de ele si sa alegi drumul corect. :) ai grija de tine
esti minunata:X:X
>:D<
Trimiteți un comentariu