duminică, 22 noiembrie 2009

Dragul meu...





Dragule strain,
 
 Eu am sa plec , imi iau haina ,imi impachetez sentimentele intr-o hartie ca sa nu ocupe mult loc si pornesc inspre un drum necunoscut.
 Am ati spune decat ca uneori imi esti atat de strain incat am impresia ca atunci cand ma uit la tine ma vad prin tine.
 Strainule, tu nu-ti dai seama,insa noi suntem la fel.Nu ne cunoastem,vai nu ne cunoasem deloc.
 Plec pentru ca acasa doare,plec pentru ca astazi am realizat ca m-am pierdut si vreau sa plec in cautarea mea.
 Am sa ma caut prin toata lumea, am sa ma caut peste tot,am sa ma caut prin non-stopuri,am sa ma caut intr-o incapere goala, am sa ma caut printre  poeziile marilor poeti, am sa ma caut prin ochii celor de afara,am sa ma caut prin matematici absurde, prin chimie in stare pura  ,prin fizica cuantica,am sa ma caut prin biblia ce astazi o satirizez, am sa ma caut prin tot si toate.
 Si am sa ma gasesc...stiu ca am sa ma gasesc, am sa ma gasesc in locul in care intentionez sa ajung. La teatru ma voi gasi, mereu acolo...
 Ma voi vedea pe scena jucandu-mi viata si o voi juca in cel mai frumos mod.Ma voi aplauda uitandu-ma la mine din culise...
 Iar tu,dragul meu strain, vei zambi catre mine si vei aplauda ,vei fi mandru de mine pentru ca doar atunci iti vei da seama ca eu sunt fericita si ca in sfarsit m-am gasit prin toti oamenii!

Si acolo ma voi vedea!



2 comentarii:

Allii. spunea...

Stiu cum e sa te pierzi pe tine insati,

Kyra spunea...

Hmm...asa ma simt si eu cateodata...Adica cred ca am jurnalul plin de sentimente deastea. Gandesti bine, tine-o tot asa!